Recenzie: Blink. Decizii bune în 2 secunde, de Malcolm Gladwell

Recenzie: Blink. Decizii bune în 2 secunde, de Malcolm Gladwell

79
Blink. Decizii bune în 2 secunde
Blink. Decizii bune în 2 secunde

În lucrarea Blink. Decizii bune în 2 secunde, Malcolm Gladwell ne învață cum să luăm decizii mai bune, atât în viața de zi cu zi, cât și în chestiuni importante, precum cariera sau  alegerea partenerului.

El vorbește despre inconștientul adaptiv – care ne ajută să funcționăm normal în viața de zi cu zi, prin procesarea rapidă a informațiilor de care avem nevoie și economisirea de resurse ca timpul și energia. Când vrem să trecem strada și ne dăm seama că se apropie dintr-o dată un camion, avem timp să analizăm opțiunile existente? Bineînțeles că nu. O explicație pentru longevitatea speciei umane este acest mecanism inconștient de decizie, capabil să facă raționamente pe baza unui set restrâns de informații. Acest inconștient ne avertizează instant în privința pericolelor și este foarte abil în evaluarea rapidă a situațiilor de viață.

De fiecare dată când suntem forțați să luăm reacționăm în condiții de stres, într-un interval de timp cât mai scurt sau când întâlnim pe cineva pentru prima dată, folosim această parte a creierului. Ea e diferită față de inconștientul descris de marele Freud, adică acel loc întunecos, populat de dorințe, fantezii și amintiri pe care refuzăm să le aducem la suprafața conștiinței noastre.

Majoritatea dintre noi sunt suspicioși față de acest tip de cunoaștere spontană. Trăim într-o lume care consideră că o decizie este cu atât mai bună cu cât timpul și efortul investite sunt mai mari. Ce-i învățăm pe copiii noștri? Graba strică treaba. Uită-te înainte să sari. Greaba strică treaba. Nu mai încape îndoială că avem încredere totală în deciziile conștiente. Ei bine, ați fi surprinși să aflați că există și momente în care graba nu strică treaba, când judecățile spontane și primele impresii pot compune o imagine mult mai fidelă a lumii.

Deciziile luate pe moment pot fi la fel de bune ca cele luate conștient și cu precauție. O singură clipă poate conține la fel de multă valoare ca luni de analiză rațională. Pornind de la informații puține, inconștientul uman poate detecta tipare în situații și comportamente. Această teorie este cunoscută sub numele de ”teoria feliilor subțiri” – deoarece pe baza unor felii foarte înguste de experiență, sistemul inconștient poate trasa niște concluzii foarte valide.

Spre exemplu, John Gottman, un renumit cercetător în domeniul relațiilor de cuplu, a dovedit ceva absolut remarcabil. Pe baza unor calcule sofisticate, el poate prezice cu o acuratețe de 95% dacă un cuplu va rezista încă 15 ani în urma analizării unei discuții de o oră, pe teme de conflict pentru acei parteneri. Tăierea în felii subțiri reprezintă varianta automată și accelerată a ceea ce Gottman a realizat cu înregistrările și ecuațiile sale. El și-a dat seama că poate obține mare parte din informațiile de care are nevoie concentrându-se asupra a ceea ce se numește ”cei 4 călăreți” atitudinea defensivă, încremenirea (tăcerea), critica, disprețul – cel mai important indicator al problemelor. Disprețul se manifestă prin atitudinea superioară și este similar dezgustului, care duc la respingere totală. Femeile tind să fie mai critice, iar bărbații să recurgă la tăcere totală în timpul conflictului. După cum putem vedea, trebuie doar să știm care indicii să le observăm pentru a ne creiona o imagine de ansamblu corectă asupra unei situații.

Totuși, pentru decizii cât mai eficiente, trebuie să învățăm când este cazul să ne încredem în instincte sau acel conștient adaptativ și când ar fi bine să ținem sub control judecățile spontane. Putem învăța când să ascultăm de acel puternic computer interior și când să îi contestăm eficiența.

Procesul decizional corect înseamnă echilibru între gândirea rațională și cea instinctivă. John Gottman a luat o problemă complexă și a redus-o la elementele fundamentale. Astfel, o decizie corectă are nevoie de simplitate. Un torent de informații nu face altceva decât să îngreuneze identificarea tiparelor și soluțiilor. Dacă ți se oferă prea multe variante, dacă ești forțat să procesezi mai multe informații decât poate suporta inconștientul, te blochezi. Dacă devii obsedat de strângerea datelor, ajungi să te îneci în ele și pierzi viziunea de ansamblu.

În Blink. Decizii bune în 2 secunde, Malcolm Gladwell ne mai arată că ideea de liber arbitru este una discutabilă, întrucât comportamentul uman poate fi puternic influențat de o sumedenie de variabile externe. El prezintă o serie de studii care dovedesc acest lucru. Spre exemplu, înălțimea la bărbați este asociată cu un set de atitudini pozitive inconștiente și asociem spontan, automat bărbații înalți și frumoși cu cei inteligenți, talentați, buni (deși poate fi exact opusul). În rândul populației americane, 14,5 % din bărbați măsoară 1.82 m sau mai mult. Printre directorii companiilor din lista Fortune 500, procentul este de 58%. Cam mare diferența, nu? Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de ”efectul de halou”, prin care transferăm și alte atribute care pot fi inexistente (inteligența, bunătatea, moralitatea) persoanelor frumoase și înalte. Când cineva se încadrează în acești parametri, tindem să ignorăm orice alte aspect. Poate acesta e motivul pentru care ne îndrăgostim cu atâta ușurință de bărbații înalți, iar în poziții de conducere ajung o mare parte a lor (sâc!). Asociem abilitățile de lider cu o figură impozantă și uneori criteriile noastre de selecție sunt mai puțin raționale decât credem. Atitudinile noastre inconștiente pot fi în adâncă contradicție cu valorile de care pretindem că suntem atașați. Sună șocant, nu?

In plus, când vorbim de gândirea analitică versus cea intuitivă, niciuna nu este în totalitate bună sau rea. Problema apare când le folosești în circumstanțe inadecvate. În cazul alegerilor simple, analiza rațională este preferabilă. Când avem de-a face cu chestiuni mai complicate de analiză (și când trebuie să jonglăm cu mai multe variabile), procesul inconștient, instinctiv ne-ar putea servi mai bine.

În chestiuni precum alegerea unui partener sau a profesiei, decizia ar trebui să vină din acel computer gigantic inconștient și să ne lăsăm conduși de nevoile fundamentale ale naturii noastre. Gladwell oferă un cortegiu de exemple fascinante, dovedite prin studii științifice, care servesc această ipoteză. Dacă sunteți curioși să le aflați, vă invit cu căldură să citiți această carte apetisantă, simplu de citit pentru orice om dornic de cunoaștere, într-o zi de primăvară senină. Stilul captivant și anecdotic al lui Gladwell, care îmbină știința, sociologia și psihologia, aduce o interpretare revoluționară a lumii înconjurătoare.

Acordă o notă articolului!

Comments

comments

CARTEA POATE FI DISPONIBILĂ PE:


Vreau în Clubul de lectură!