Părintele Ilie Cleopa, 105 ani de la naștere

Părintele Ilie Cleopa, 105 ani de la naștere

41
Părintele Ilie Cleopa
Părintele Ilie Cleopa

Părintele Ilie Cleopa (cu numele de mirean, Constantin Ilie,) arhimandrit și stareț al Mănăstirii Sihăstria timp de o jumătate de secol, unul dintre cei mai de seamă duhovnici pe care i-a cunoscut România, s-a născut pe 10 aprilie 1912, în comuna Sulița, județul Botoșani, într-o familie de țărani, fiind cel de-al cincilea copil din cei zece ai familiei lui Alexandru Ilie. În primăvara lui 2017, se împlinesc 105 ani de la nașterea sa.

Părintele Ilie Cleopa este cunoscut atât în țară, cât și peste hotare, ca un mare duhovnic, rugător, călugăr cu har, stareț, profund cunoscător al Sfintelor Scripturi, al scrierilor filocalice, dogmatice, morale și canonice ale Sfinților Părinți ai creștinismului, el însuși scriitor bisericesc al monahismului românesc.

A publicat numeroase articole în diferite reviste și ziare, predici în manuscris, acatiste alcătuite în colaborare cu Ieroschimonahul Paisie Olaru, cărți importante ale ortodoxiei precum : Despre credința ortodoxă, București, 1981, (reeditată în 1985, apoi la Galați sub titlul: Călăuza în credința ortodoxă, 1991), Predici la praznice împărătești și sfinti de peste an, Editura Episcopiei Romanului, 1986, Predici la Duminicile de peste an, Editura Episcopiei Romanului, 1990, Valoarea sufletului, Galați, 1991 (o reeditare la Bacău, 1994 ), Urcuș spre înviere (predici duhovnicești), Mănăstirea Neamț, 1992, Despre vise și vedenii, București, 1993.

Împreună cu Ioanichie Bălan, a publicat volumul Cum putem intra în rai, 2004.

Multe dintre celebrele sale învățături, transmise prin viu grai, prin predici, sfaturi, binecuvîntări, la chilie au în aer liber, deși s-au pierdut în mare parte, au fost transcrise din memorie de credincioși, înregistrate ocazional pe casete și benzi magnetice, și publicate ulterior într-o serie editorială specială, intitulată Ne vorbește Părintele Cleopa.

Găsim în cărțile sale, scrise în registre stilistice diferite, arhaice, populare, familiare, dar și profund teologice și științifice, pilde, sfaturi moralizatoare, vorbe de duh, experiențe de viață ce îndeamnă la credință și la păstratrea valorilor creștinătății.

Una dintre cele mai cunoscute pilde duvovnicești spusă de Părintele Cleopa este aceea despre un anumit cuvânt nu trebuie rostit niciodată: „noroc”.

Părintele spune că ”Noroc” este un demon și, din păcate, oamenii îl pomenesc zilnic, spre amărăciunea vieții și împovărarea cu păcate. Potrivit spuselor părintelui Cleopa, Noroc este un demon care mânca nesătul copii, după ce-i prăjea. Noroc nu voia orice copil ci sugari, pe care mamele îi luau de la piept și îi ofereau demonului. În jur de 40-50 de copii încăpeau într-o tigaie, iar mamele care își ofereau copiii drept ofrande diavolului au ajuns în iad.

Uneori, vezi creştini pe drum că se salută: „Hai noroc, vecine!“. Dacă l-ai întreba cine-i Noroc, nu ştie, dar ştie să-l pomenească. […] Zi: „Bună ziua, cumătre! Bună ziua, vecine! Bună seara, mătuşă!“. Când zici „bună ziua“, arăţi că Dumnezeu e bun. Vă rog să nu-l mai puneţi pe pomelnicele voastre şi nici să nu-l mai pomeniţi pe idolul Noroc!”, spunea Părintele Cleopa.

Când vă treziți dimineața, să nu vă apucați de treaba întâi, că sunteți batjocoriți de satana! Ci să ziceți: „Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!” Slăvește-L pe Dumnezeu, că apoi ai să ai spor la muncă în ziua aceea. Ți-ajută Dumnezeu, îți întărește și mintea și brațele ca să lucrezi cu spor, să te păzească de primejdii, de fulgere, de tunete, de accidente, de orice. Roagă-te lui Dumnezeu și pornește la muncă cu toată inima. Dar întâi roagă-te Lui și ai să vezi cu cât spor mergi în ziua aceea, spunea părintele Cleopa către toți oamenii care îi călcau pragul.

Știți voi cine-i Maica Domnului? Ea este Împărăteasa Heruvimilor, Împarateasă a toată făptură, cămara întrupării lui Dumnezeu-Cuvântul, ușa luminii, că lumina cea neapropiată gânditoare prin ea a venit în lume. Ea este ușa vieții, că Viața Hristos prin ea a intrat în lume. Ea este poarta cea încuiată prin care n-a trecut nimeni decât Domnul, cum spune Proorocul Iezechiel”, spunea mereu Părintele la binecuvântări.

Părintele Ilie (Constantin) Cleopa a avut o viață extrem de agitată, căutând mereu harul lui Dumnezeu. A urmat cursurile școlii primare din satul natal, iar apoi a stat în ucenie duhovnicească, trei ani, la Paisie Olaru, pustnicul din Schitul Cozancea.

În 1929, s-a alăturat schitului Sihăstria, alături de Vasile, fratele său mai mare. În 1935 a fost luat în armată, în Botoșani, dar în 1936 s-a întors la schit și pe 2 august 1937 a fost uns în monahism, primind numele de Cleopa.

Pe 27 decembrie 1944 a fost hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 a fost hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareț al Mănăstirii Neamț. Ulterior, a fost numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.

În 1948, urmărit de Securitate, s-a retras pentru șase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria. Pe 30 august 1949, părintele Ilie Cleopa a fost numit stareț al Mănăstirii Slatina unde s-a transferat alături de 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina.

La Mănăstirea Slatina a întemeiat o obște creștină care număra peste 80 de credincioși. Între 1952-1954, a fost din nou urmărit de Securitate și s-a retras, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc, în Munții Stânișoarei (locuri sacre, încărcate de istorie, legendă, credință, spiritualitate, descrise și de Mihail Sadoveanu în romanul Baltagul”, unde a zăcut oierul Nechifor Lipan din Măgura Tarcăului, ucis din invidie de doi oieri înstăriți, până când a fost găsit de soția sa, Vitoria Lipan). După doi ani de viață trăită ca un pustnic, Părintele Ilie Cleopa a fost readus în mănăstire, din dispoziția Patriarhului Justinian.

În 1956, a revenit la metanie, iar în primăvara anului 1959, s-a retras pentru a treia oara în Munții Neamțului, unde și-a petrecut urmatorii 5 ani. S-a reîntors la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obști, și a povățuit fără întrerupere atât călugări, cât și mireni, timp de 34 de ani.

Aproape în fiecare predică Părintele Cleopa îi întreba pe creștini: „Aveți voi icoana Maicii Domnului în casă?”, „Dar candeluță la icoana Maicii Domnului aveți?și îi sfătuia: „Să luați ocrotitoare și ajutătoare pe Maica Domnului, Mama noastră din cer și de pe pământ! Împărăteasa cerului și a pământului! Daca o veți lua pe ea ocrotitoare, citindu-i dimineața un acatist cu candeluța aprinsă și seara un paraclis, veți avea ajutor și în timpul vieții și în clipa morții și în ziua Judecății… Știți voi cât poate Maica Domnului înaintea Tronului Preasfintei Treimi? Dacă nu era ea, cred că lumea aceasta se pierdea cu mult mai devreme! .

Celor bolnavi care veneau la el, le făcea pomelnic și le spunea: „Cea mai mare slujbă pentru cei bolnavi este Sfântul Maslu. Dar nu folosește, dacă omul nu este spovedit. Deci mai întâi spovediți-vă de toate păcatele și apoi faceți Sfântul Maslu cu cel puțin trei preoți”. 

Spunea adeseori și acest cuvânt de profundă învățătură creștinească: „Când vedeți că s-a îmbolnăvit cineva la voi în casă: ori tată, ori mamă, ori fiu, ori fiică, oricine ar fi, nu chemați mai întâi doctorul, ci preotul ca să-l spovedească. Căci, Doamne ferește, să-l apuce moartea nespovedit și cu păcate grele. Nu mai are iertare și slujbele atunci nu îi folosesc la nimic”.

Către cei mai leneși, căci îi vedea imediat, Părintele Cleopa le zicea: „Pune hoitul, adică trupul, la treabă și mintea la picioarele Domnului, adică la rugăciune!”…. Mai băiete, nu sta degeaba și nu pierde timpul. Ia o carte în traista oriunde te duci, cu oile sau cu vacile, sau unde te trimite, și citește cuvântul lui Dumnezeu!” 

Părintele Ilie Cleopa le mai spunea credincioșilor: „Toate sunt trecătoare! Să aveți grijă de suflet, să vă spovediți, să vă împărtășiți, să duceți viață curată, să faceți milostenie, să faceți din toate cate puteți și să trăiți în dragoste unii cu alții, că dragostea nu moare niciodată!”.

Părintele Ilie Cleopa a trecut la cele veșnice pe 2 decembrie 1998, la Mănăstirea Sihăstria, unde este înhumat.

Acordă o notă articolului!

Comments

comments

CARTEA POATE FI DISPONIBILĂ PE:


Vreau în Clubul de lectură!